Universitatea
clujeana sta pe suportul unei evolutii îndelungate a încercarilor de a stabili un
asezamânt de studii superioare în Transilvania - o zona atragatoare pentru
europenii vestici si o arena a confruntarilor religioase si, mai târziu,
politice ce tin de istoria continentului nostru.
Aceasta
evolutie debuteaza cu intentia principelui loan Sigismund de a înfiinta în 1567
o academie de studii la Sebes (Alba), dar capata o prima concretizare prin
initiativa lui Stefan Báthory de a pune bazele, în succesiunea întemeierii de
universitati la Bratislava, Buda si Târnovo, în 1581, a unui colegiu la Cluj,
sub controlul iezuitilor si avându-l ca rector pe italianul Possevino. Acest
colegiu a fost desfiintat mai târziu, iar protestantii si unitarienii au pus
bazele altor colegii, în 1692 Gabriel Bethlen a înfiintat colegiul calvinist de
la Alba lulia, cu studii de teologie, filosofie si limba, în fruntea caruia l-a
numit pe Alstedt. Catolicii au luat din nou initiativa si au înfiintat, în
1688, o academie la Cluj, sub tutela iezuitilor. într-un efort de conciliere
confesionala, în 1776, împarateasa Maria Tereza a fondat la Cluj o Universitate
în limba germana. Dar nici aceasta încercare nu a supravietuit, Iosif al ll-lea
înlocuind universitatea cu vestitul Liceu piarist, cu predare în limba latina.
În
contextul revolutiilor de la 1848 s-a pus explicit problema universitatii în
limba nationala. Românii, populatia majoritara a Transilvaniei, au cerut
universitate în limba româna. Printre liderii maghiari de atunci ministrul
Eotvos a propus, în 1868, crearea la Cluj a unei universitati cu predare în maghiara,
româna si germana, iar o parte a elitei românesti a sustinut propunerea. Dar,
în 1872, autoritatile au înfiintat Universitatea din Cluj exclusiv în limba
maghiara, ceea ce a stârnit nemultumirile majoritatii românesti. La capatul
primului razboi mondial, pe fondul Marii Uniri, universitatea clujeana,
asemenea universitatilor din Strasbourg si Bratislava, a fost preluata de
autoritatile statului, devenind o institutie a României întregite. La 12 mai
1919 se constituie Universitatea româneasca din Cluj, ale carei cursuri le
inaugureaza, în 3 noiembrie 1919, Vasile Pârvan, cu prelegerea "Datoria
vietii noastre", pentru ca la 1 februarie 1920 regele Ferdinand I sa o
proclame solemn. Noua universitate era asezata de catre suveranul României sub
semnul devizei ce strajuia odinioara, daltuita în marmura, intrarea în cladirea
centrala: "închinat adevarului, pe cai de dreptate - singurele care duc la
concordia dintre diferitele semintii ale lumii - acest asezamânt de înalta
cultura va putea fi de folos neamului si umanitatii, cinstindu-se si
cinstindu-ne deopotriva prin munca sa stiintifica".
În
1940, ca rezultat al revizuirii teritoriale impuse de Germania si Italia de
atunci, Universitatea româneasca a fost mutata la Sibiu si Timisoara, iar
universitatea maghiara a fost adusa de la Szeged la Cluj. Dupa al doilea razboi
mondial, o data cu abrogarea Dictatului de la Viena, universitatea româneasca a
revenit la Cluj si a luat curând numele "Babes". În 1945 autoritatile
românesti au înfiintat în Cluj universitatea maghiara "Bolyai". Cele
doua universitati au fost reunite în 1959 sub numele de Universitatea
Babes-Bolyai, cu învatamântul în limbile româna si maghiara. Ulterior, sub
regimul lui Ceausescu, studiile în limba maghiara s-au redus treptat.
Decembrie
1989 a gasit în Universitatea Babes-Bolyai o miscare de tineri universitari si
studenti foarte activa în a recupera traditia profesionala si democratica a
universitatii si a reforma institutia. Punctul de plecare al noii dinamici a
universitatii l-a reprezentat proclamatia "Pentru o noua Universitate a
Daciei Superioare" si actiunea energica, în consecinta, a multor
universitari români, maghiari, germani, evrei, dominati de preocuparea de a
restabili suveranitatea profesionalismului în universitate si de a o integra
valorilor lumii libere.
Dezvoltarea
universitatii clujene poate fi ilustrata prin câteva date sintetice ale
evolutiei considerând anii 1938, 1970, 1989, 1992,1999.
În
1938 la Universitatea din Cluj erau înscrisi 3.094 de studenti în patru
facultati si noua specializari, care au fost pregatiti de 115 membri ai
corpului didactic (4 profesori onorari, 84 profesori titulari si 29 agregati,
conferentiari, docenti) si 245 lectori, asistenti si preparatori. Au fost
organizate pâna atunci Biblioteca Centrala Universitara, Colegiul Academic,
Oficiul Universitar, Oficiul de Editura, Extensiunea Universitara, Institutul
de Psihologie Experimentala, Parcul Sportiv si alte unitati.
În
1971 Universitatea Babes-Bolyai a atins cifra maxima în dezvoltarea ei
postbelica având 14.438 de studenti în opt facultati unde urmeaza 36 de
specializari sub conducerea a 648 de cadre didactice. între timp, universitatea
a construit complexul de camine
studentesti "Hasdeu". Dupa 1971, ca efect al politicii universitare
eronate a regimului Ceausescu, Universitatea Babes-Bolyai s-a restrâns
dramatic. În 1989 în universitatea noastra numarul studentilor a scazut la
5.940 de studenti, care urmau cursurile în sapte facultati cu 19 specializari
în total si sub îndrumarea a 626 de cadre didactice.
La
nivelul anului 1992 Universitatea Babes-Bolyai si-a reconstruit structura de
specializari pe care le-a avut în maxima ei dezvoltare anterioara. Efectivul de
studenti a atins atunci 12.247 de persoane, care studiau în 11 facultati si 55
de sectii de specializare, fiind asistate de 826 de cadre didactice.
Din
1993 încoace s-a desfasurat cea mai cuprinzatoare si mai puternica dezvoltare
din istoria universitatii clujene. Universitatea noastra este acum cea mai
diversificata ca specializari si cea mai complexa institutie de învatamânt
superior din România. În 1996 a debutat constructia Noului Campus, iar în 1999
a început constructia Noului Complex de hoteluri studentesti al universitatii
noastre. În 2004 Universitatea Babes-Bolyai a atins cea mai mare dezvoltare în
istoria de pâna acum a universitatii clujene.
Dezvoltarea
mentionata a presupus multe decizii de importanta cruciala si initiative
radical noi în privinta organizarii studiilor, dezvoltarii cercetarii
stiintifice, extinderii serviciilor catre comunitate, modernizarii
infrastructurii, crearii retelei avansate de comunicatie, implicarii
Universitatii Babes-Bolyai în democratizarea din România. Deciziile de
transformare a Universitatii Babes-Bolyai într-o universitate de referinta a
Europei Centrale si Rasaritene (1994), de angajare intelectuala, civica si
morala în favoarea democratizarii si a integrarii euroatlantice (1993), de
extindere masiva a investitiilor în infrastructura (1996), de reorganizare în
profil multilingual si multicultural (1995), de convertire într-o institutie
relevanta pentru sistemul international al universitatilor (2000), de
înfruntare cu noi initiative a conditiilor globalizarii (2003) au fost printre
deciziile de importanta hotarâtoare pentru profilarea actuala Universitatii
Babes-Bolyai.
Departamentul de Jurnalism
Criterii
de selecție
CRITERII DE ADMITERE
Pentru
Absolvenţi de liceu
(indiferent de promoţie)
- media de la examenul de
bacalaureat- cu pondere de 100%
Licenţiaţi
- media examenului de licenţă
– cu pondere de 100%
ATENŢIE:
Licenţiaţii care concurează
pentru locuri bugetate (adică prima facultate a fost în regim cu taxă) vor fi
admişi pe baza criteriilor de admitere pentru absolvenţii de liceu (caz în care
li se va lua în calcul media de la examenul de bacalaureat).
În cazul candidaţilor care se
înscriu la linia de studiu engleză admiterea va conţine obligatoriu o probă de
competenţă lingvistică, eliminatorie, notată cu ADMIS/RESPINS, conform art. 5
OM 3313/13.03.2012. În cazul în care candidaţii deţin certificate de competenţă
lingvistică recunoscute de Centrele Alpha şi Lingua UBB, susţinerea testului de
cunoaştere a limbii engleze nu va mai fi necesar doar la specializarea Ştiinţe
politice-linia engleză. La specializările Jurnalism şi Servicii şi Politici de Sănătate
Publică (Public Health)-linia engleză toţi candidaţii se vor prezenta la proba
de cunoaştere a limbii engleze.
CRITERII DE DEPARTAJARE în caz de medii egale
Pentru
Absolvenţi de liceu
a) nota obţinută la disciplina Limba şi
literatura romană -examenul scris de la examenul de bacalaureat
- pentru candidaţii care au
studiat în limba maghiară sau limba germană ca limbă maternă, şi se înscriu la linia de studiu
maghiară sau germană, – nota obţinută la diciplina Limba şi literatura maternă
b) cea
mai mare notă la o probă scrisă de la examenul de bacalaureat, excepţie limba
şi literatura română
c) a doua cea mai mare notă la o probă
scrisă de la examenul de bacalaureat, excepţie limba şi literatura română
d) test de departajare (în situaţii
excepţionale, dacă pe baza criteriilor de departajare mai sus menţionate nu s-a
putut realiza departajarea )
Actele necesare pentru înscriere:
Fişa de înscriere (se va
completa la înscriere)
Chitanţa care dovedeşte plata
taxei de admitere (taxa de admitere: 200RON se achită la Casieria Facultăţii în
perioada admiterii)
Adeverinţa sau diploma de
bacalaureat în original sau copie
legalizată (aceasta se returnează candidaţilor după verificarea exactităţii
completării Fişei de înscriere)
La actele de mai sus se adaugă
şi următoarele acte dacă sunteţi în una dintre situaţiile de mai jos:
- Candidaţii care optează pentru linia
de studiu germană trebuie să dovedească
cunoaşterea limbii respective prin Adeverinţă sau Atestat de studiu în germană
în regim intensiv sau un Certificat de Competenţă Lingvistică internaţional sau
eliberat de Centrul Alpha sau Lingua. Cei care nu au obţinut Atestat sau
Certificat de Competenţă Lingvistică în germană vor susţine un test de
cunoaştere a limbii respective la Facultate în perioada admiterii
- Candidaţii care optează pentru linia
de studiu engleză, specializarea Ştiinţe politice pot dovedi cunoaşterea limbii
respective printr-un Certificat de competenta lingvistica recunoscut de
Centrele Alpha si Lingua a UBB (anexa 3 la Regulament)
- Candidaţii care au obţinut în ultimii
2 ani de studii ( 2011-2012 şi 2012-2013) distincţii la olimpiadele şcolare
internaţionale sau premii (I, II, III) la concursurile naţionale vor prezinta
Diploma de Olimpic în original la înscriere
- Candidaţii pe locurile speciale
rezervate etniei rrome vor trebui să prezinte la înscriere o adeverinţă
eliberată de către o organizaţie legal constituită şi recunoscută a etniei
rrome care să ateste apartenenţa la această etnie
- Cei care concurează pe locurile
alocate licenţiaţilor, trebuie să prezinte Diploma sau Adeverinţa de Licenţă şi
Foaia Matricolă
- Candidaţii care urmează în paralel şi
o altă specializare, Adeverinţă în original din care să rezulte calitatea de
student
- Candidaţii care beneficiază de
scutire parţiala sau totală a taxei de
înscriere vor trebui să aducă acte doveditoare în original: adeverinţe de
angajat sau cadru didactic, certificate de deces ale părinţilor; adeverinţe
eliberate de centrele de plasament
- Candidaţii, cetăţeni din Republica
Moldova, vor trebui să prezinte la înscriere, copie xerox de pe paşaport şi
cartea de identitate
Specializări
Administrație Publică
Departamentul de Administraţie
Publică (DAP) al Universităţii Babe-Bolyai a fost creat în anul 1996 pe baza
unor proiecte internaţionale finanţate de Uniunea Europeana (Tempus) şi Statele
Unite ale Americii. DAP a reprezentat înca de la început o excepţie între
celelalte şcoli de administraţie publică din România, în principal deoarece a
implementat, cu sprijinul partenerilor occidentali, o abordare
interdisciplinară în studiul administraţiei publice. DAP are în prezent trei
linii de studiu (studii universitare şi IDD) în limbile română, maghiară şi
germană (ultimele doua linii de studiu menţionate se adresează minorităţilor
naţionale, care în baza dreptului de a studia în limba maternă, doresc să
urmeze o cariera în domeniul administraţiei publice), situaţie unică în Romania
până în prezent.
In cadrul DAP, studentii pot
studia materii precum Finante si bugete publice, Elemente de drept civil,
Sisteme administrative comparate, Managementul resurselor umane, Managementul
administratiei publice, Etica si administratia publica, Managementul organizatiilor
nonguvernamentale si altele.
Comunicare și Relații Publice
Catedra de Comunicare si
Relatii Publice face parte din cele patru catedre ale Facultatii de Stiinte
Politice si Administrative si este cea mai „tânara” dintre acestea. În anul
1999 se simtea tot mai mult nevoia înfiintarii unei specializari de Comunicare
si Relatii Publice în cadrul Universitatii Babes-Bolyai datorita cerintelor
pietei. Practic cei care au înfiintat specializarea comunicare si relatii
publice în U.B.B. au fost un grup de cadre didactice din cadrul facultatii,
acest lucru întâmplându-se în anul 2000. Specializarea Comunicare si Relatii
Publice s-a dezvoltat sub umbrela catedrei de jurnalism a aceleiasi facultati,
iar catedra a fost înfiintata în anul 2003.
Obiectivele vizate de sectia
noastra sunt urmatoarele:
· Pregatirea unor specialisti
competenti în domeniul Comunicarii si al Relatiilor Publice.
· Promovarea acestei profesii
si consolidarea prestigiului ei în societate. În acest sens, urmarim:
-sa atragem un numar cât mai
mare de tineri spre aceasta specializare si sa le oferim un bagaj consistent de
cunostinte teoretice si practice;
-sa sensibilizam factorii de
decizie din mediile economice, politice si administrative în privinta
necesitatii de a apela la specialisti ai comunicarii, pentru dezvoltarea
durabila a institutiilor pe care le conduc.
· Orientarea ferma spre
necesitatile pietei muncii, pentru a asigura sanse reale de încadrare
profesionala absolventilor nostri.
· Colaborarea intensa cu
facultati de profil din România si din strainatate, pentru a crea un sistem
coerent de învatamânt, în conformitate cu standardele internationale, fixate
prin Declaratia de la Bologna.
Pentru realizarea acestor
obiective, propunem studentilor un plan de învatamânt, în alcatuirea caruia intra
si materiile Comunicare Politica, Comunicare Publicitara, Relatii publice
sectoriale – organizatii neguvernamentale, Tehnici si instrumente în relatiile publice si în publicitate, Etica
si legislatie în comunicare si în relatiile publice si altele.
Jurnalism
Departamentul de Jurnalism
este una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior de profil
din Transilvania, funcţionând în cadrul FSPAC din 1993. În prezent există trei
linii de studiu: română, maghiară, engleză şi germană.
Pe baza cunoştiintelor şi
competentelor generale şi de specialitate dobândite, absolvenţii secţiei
noastre pot opta pentru numeroase profesii conexe comunicării mediatice,
sociale şi publicitare.
Curicula include cursuri,
seminarii, cursuri practice şi ateliere, pentru disciplinele obligatorii şi
opţionale, precum Mass Media si Institutiile Publice, Fotojurnalism, Jurnalism
Radio, Jurnalism de Televiziune, Jurnalism European, Montaj de televiziune,
Jurnalism online.
Publicitate
Aceasta specializare este
afiliata catedrei de Comunicare si Relatii Publice, propunand materii precum
Comunicare Publicitara, Comunicare Publica, Societate si Mass-Media,
Publicitate online, Publicitate si Arta etc.
Științe Politice
Departamentul nostru a fost
primul din ţară specializat pe predarea Ştiinţelor Politice după 1989.
Înfiinţat în 1992, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Departamentul
de Ştiinţe Politice a devenit parte din Facultatea de Ştiinţe Politice,
Administrative şi ale Comunicării în 1995.
Noi considerăm că Ştiinţele
Politice la UBB au 3 caracteristici unice.
1. Încercăm să înţelegem
problemele lumii contemporane (globalizarea, terorismul, migraţia, încălzirea
globală, provocările diversităţii culturale şi religioase) din perspectiva
ştiinţelor politice şi a dreptului sociologiei, psihologiei, economiei,
relaţiilor internaţionale, antropologiei şi statisticii.
2. Studiem aceleaşi materii
care se predau si la universităţile străine prestigioase, dobândind cunoştinţe,
şi abilităţi practice.
3. Comunicăm şi dezbatem
interactiv la cursuri şi seminarii – veţi avea un cuvânt de spus în ce şi cum
învăţaţi
În departamentul nostru se
oferă cursuri în multe sub-domenii ale Ştiinţelor Politice, precum Teoria
Politică, Metode de Cercetare în Ştiinţele Politice, Relaţii Internaţionale,
Politică Comparată, Libertati publice in Romania etc.
Servicii și Politici de
Sănătate (School of Public Health)
School of Public Health (SPH)
este singurul program de sănătate publică disponibil la nivel licență pentru
studenţii din România. Sănătatea publică este un domeniu nou de studiu ce
urmărește îmbunătățirea sănătății comunităților prin educația în sănătate,
prevenirea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile, dezvoltarea
și implementarea politicilor în sănătate, dezvoltarea, evaluarea și
implementarea strategiilor de management sanitar și monitorizarea hazardurilor
naturale.
SPH are o singură linie de
studiu, cu predare în limba engleză și propune o abordare interdisciplinară
care oferă un program de educaţie comprehensiv, urmărind cinci mari domenii de
interes: Politici de sănătate şi management în sănătate, Sănătatea socială şi
comportamentală, Epidemiologie, Biostatistică, şi Sănătatea mediului.
Cursurile noastre sunt predate
în parteneriat cu profesori de la universități din Europa și Statele Unite ale
Americii și adaptate astfel încât să acopere fiecare aspect al sănătății
publice, dar în același timp să permită studenților să se axeze pe domeniul lor
de interes. Printre cursurile noastre se numără: Introducere în sănătate
publică, Sisteme de sănătate, Psihologia
sănătății, Epidemiologie, Economia sănătății, Metode avansate de cercetare în
științele sociale, Sănătatea și politicile de sănătate, Determinanții sociali
ai stării de sănătate, Controlul și prevenirea traumatismelor, Sănătatea
mintală, Design-ul, implementarea și evaluarea programelor de sănătate,
Campanii de promovare a sănătații. Mai multe informații despre cursurile
oferite sunt disponibile aici.
Perspective de carieră după
finalizarea studiilor :
Oportunităţi profesionale în
domeniul Politicilor de sănătate şi a managementului în sănătate: cercetarea şi
practica în cadrul spitalelor, a agenţiilor de sănătate publică, a ONG-urilor,
dar şi în cadrul firmelor de consultanţă din domeniul asistenţei medicale sau a
organizaţiilor care practică activităţi de policy/advocacy.
Oportunităţi profesionale în
domeniul Sănătăţii sociale şi comportamentale: munca în cadrul organizaţiilor
orientate spre comunităţi, în departamentele de sănătate publică la nivel
local, judeţean sau naţional, în institute de cercetare şi organizaţii dedicate
activităţilor de policy/ advocacy.
Oportunităţi profesionale în
domeniul Epidemiologiei: cariere în agenţii şi ONG-uri naţionale şi
internationale care sunt bazate pe abordari şi cunoştinţe din aria
epidemiologiei. De asemenea, există posibilitatea ocupării unor pozitii în
multe alte agenţii care execută proiecte sau programe de evaluare şi control a
bolilor infecţioase şi neinfecţioase.
Oportunităţi profesionale în
domeniul Biostatisticii: cariere în departamente de sănătate, agenţii
guvernamentale şi în sectorul privat, dar şi poziţii de cercetare şi predare în
cadrul universităţilor. Acestea pot include locuri de muncă in domeniul
managementului informaţiilor, studiilor clinice şi comunitare, dar şi analiza
datelor.
Oportunităţi profesionale în
domeniul Sănătăţii mediului: locuri de muncă în mediul privat, în cadrul instituţiilor publice care
dezvoltate proiecte de cercetare, precum şi în sectorul neguvernamental, în
cadrul organizaţiilor naţionale şi internaţionale. De asemenea, studenţii
absolvenţi, cu studii aprofundate în domeniul sănătăţii mediului, pot să-şi
folosească cunoştinţele şi aptitudinile din poziţia de consultant.
Specializările, extensiile
universitare și liniile de studii
1. Specializarea:
Administraţie Publică
Domeniul: Ştiinţe
Administrative
Forma de învatamânt: – zi, 3
ani, linia de studiu: română;
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
2. Specializarea: Comunicare
şi Relaţii Publice
Domeniul: Ştiinţe ale
Comunicării
Forma de învatamânt: – zi, 3
ani, linii de studiu: româna, maghiara, germana
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
3. Specializarea: Jurnalism
Domeniul: Ştiinţe ale
Comunicării
Forma de învatamânt: – zi, 3
ani, linii de studiu: română, maghiară, germană, engleză
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
4. Specializarea: Publicitate
Domeniul: Ştiinţe ale
Comunicării
Forma de învatamânt: – zi, 3
ani, linia de studiu: româna
5. Specializarea: Ştiinţe
Politice
Domeniul: Ştiinţe Politice
Forma de învatamânt: – zi, 3
ani, linii de studiu: româna, maghiara, engleza
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
6. Specializarea Administraţie
publică – extensie Facultatea de Ştiinţe Politice Administrative şi ale
Comunicării – Satu Mare
Domeniul: Stiinte
Administrative
Foma de învatamânt:- zi, 3
ani, linia de studiu: româna, maghiara
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
7. Specializarea Administraţie
publică – extensie Facultatea de Ştiinţe Politice Administrative şi ale
Comunicării – Bistriţa
Domeniul: Stiinte
Administrative
Forma de învatamânt : – zi , 3
ani, linia de studiu: româna
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: româna
8. Specializarea Administraţie
publică –extensie Facultatea de Ştiinţe Politice Administrative şi ale
Comunicării - Sfântu –Gheorghe
Domeniul: Stiinte
Administrative
Forma de învatamânt : – zi, 3
ani, linia de studiu: română, maghiară
- învatamânt deschis la
distanta (IDD) 3 ani, linia de studiu: română