Invatamantul superior medical
si farmaceutic din Bucuresti dateaza de mai bine de un secol. Carol Davila,
medic roman de origine franceza, in colaborare cu Nicolae Kretzulescu a pus
bazele invatamantului medical din tara noastra, infiintand, in 1857 Scoala
nationala de medicina si farmacie. Datorita activitatii sale au luat fiinta in
tara noastra o serie de societati stiintifice: "Societatea medicala"
(1857), "Societatea de cruce rosie" (1876), "Societatea
stiintelor naturale" (1876), precum si doua reviste medicale:
"Monitorul medial" (1862) si "Gazeta medicala" (1865). In
razboiul pentru independenta (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei.
Constructia Facultatii de
medicina a fost complet terminata si inaugurata in ziua de 12 octombrie 1903
cand s-a facut si inaugurarea statuii lui Carol Davila, asezata in fata
facultatii. Initiativa ridicarii unui monument al lui Davila a fost luata la
primul congres medical national care a avut loc la Bucuresti in octombrie 1884.
Statuia, opera valoroasa a lui Carol Storck, a fost turnata in bronz in
atelierele Scolii de arte si meserii din Bucuresti.
Inaugurarea edificiului facultatii
inseamna o data importanta in evolutia invatamantului medical din Bucuresti.
Noul local a adus mari imbunatatiri in functionarea laboratoarelor si
organizarea lucrarilor practice, precum si in intreaga activitate didactica. El
a adapostit pentru o vreme si o parte a sectiei de farmacie.
Cu toate greutatile
intampinate, Scoala nationala de medicina si farmacie s-a dezvoltat treptat, si
la 12 noiembrie 1869, a devenit posibila infiintarea Facultatii de medicina din
Bucuresti, care si-a deschis cursurile in ziua de 22 noiembrie 1869. A fost
prima facultate de medicina in cadrul Universitatii din Bucuresti, si,
totodata, pe terotoriul tarii noastre; prin ea stiinta medicala a reusit sa se
impuna, atat in tara cat si peste granite.
Printre profesorii de seama
care au contribuit la dezvoltarea invatamantului in Facultatea de medicina din
Bucuresti, se numara alaturi de Carol Davila, Iacob Felix (1832-1905),
fondatorul scolii de igiena, cu preocupari de medicina generala, Alexandru
Marcovici (1835-1886), initiatorul clinicii medicale; Nicolae Turnescu
(1819-1890) si Constantin Dumitrescu-Severeanu (1840-1930), intemeietorii
clinicii chirurgicale, Zaharia Petrescu (1841-1901), fondatorul terapeuticii
medicale; Alexandru Sutzu (1837-1919), care pune bazele medicinii legale si ale
psihiatriei.
Un eveniment important in
orientarea terapeuticii si a farmaciei romanesti, l-a constituit apartia, la
inceputul anului 1863, a primei Farmacopei romane. Un merit cu totul deosebit
in realizarea acestei opere nationale l-a avut, in afara de initiatorul ei
Carol Davila, eruditul farmacist Constantin C. Hepites (1804-1890), fost
profesor la Scoala de medicina.
In 1873, are loc sustinerea
primelor teze de doctorat la Facultatea de medicina din Bucuresti. Pana in 1888
se sustin, paralel cu tezele de doctorat, un numar de 19 diplome de licenta in
medicina. Incepand cu anul universitar 1885, nu se mai admit in facultate
studenti fara bacalaureat, iar dupa 1888 absolventii facultatii trebuie sa
sustina o teza de doctorat, obtinand astfel titlul de doctor in medicina si
chirurgie.
Un alt eveniment de seama in
viata facultatii a fost crearea la 1 ianuarie 1875, din initiativa viitorului
profesor Nicolae Manolescu (1850-1910), a Societatii studentilor in medicina
din Bucuresti, care, initial, isi punea ca obiectiv imbunatatirea conditiilor
de studiu.
Anul 1887 a marcat o noua
etapa in dezvoltarea Facultatii de medicina din Bucuresti, si o data memorabila
in istoria stiintei romanesti. In acel an, trei eminenti savanti au fost
chemati ca profesori la conducerea unor catedre principale ale facultatii.
Victor Babes (1854-1926), unul din marii bacteriologi si anatomo-patologi ai
epocii sale; George Assaky (1855-1899), fondatorul scolii de chirurgie
experimentala si Nicolae Kalinderu (1832-1902), eminent clinician, initiatorul
orientarii anatomo-clinice in medicina romaneasca.
Dupa 1890, alti savanti
completeaza corpul profesoral al Facultatii de medicina din Bucuresti; in 1895
este numit profesor de anatomie topografica si de clinica chirurgicala Thoma
Ionescu (1860-1926), fondatorul chirurgiei moderne romanesti, inovator in
domeniul rahianesteziei; in 1899, Gheorghe Marinescu (1863-1938), intemeietorul
scolii romanesti de neurologie; in 1901, Ion Cantacuzino (1863-1934),
bacteriolog si biolog, imunolog si epidemiolog, creatorul scolii romanesti de
medicina experimentala. Dupa primul razboi mondial, catedrele Facultatii de
medicina sunt ilustrate si de alte personalitati de seama care au consolidat
prestigiul facultatii. Printre acestia, amintim: profesorul Ion Nanu Muscel
(1862-1938), clinician si creator de scoala; Anibal Theohari (1873-1933),
creatorul terapeuticii experimentale si al balneologiei; profesorul Ernest
Juvara (1870-1933), inovator in tehnica chirurgicala si instrumentala; profesorul
Alexandru Obregia (1860-1937), care a ilustrat stiinta psihiatriei; profesorul
Mina Minovici (1858-1933), creatorul si organizatorul stiintific al medicinii
legale in Romania; Francisc Rainer (1874-1944), erudit anatomist si antropolog;
Constantin I. Parhon, promotor al endocrinologiei si al biochimiei; Dimitrie
Bagdasar (1893-1946), fondatorul scolii de neurochirurgie; Constantin
Ionescu-Mihaiesti (1883-1962), reprezentant al scolii romanesti de
microbiologie, organizator al practicii de producere a serurilor, unul din
fondatorii Institutului "Dr. I. Cantacuzini".
In 1898, Scoala de farmacie
devine sectie a Facultatii de medicina, recunoscandu-i-se caracterul de
institutie de invatamant superior. Ea functioneaza in aceasta situatie pe langa
Facultatea de medicina pana
in 1923, cand se infiinteaza Facultatea de farmacie, ca institutie separata, in
cadrul Universitatii din Bucuresti. Un rol insemnat la crearea Facultatii de
farmacie si la stimularea cercetarii stiintifice farmaceutice l-a avut profesorul
Stefan Minovici (1867-1935).
Admitere in anul universitar 2011 – 2012
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol
Davila" Bucuresti
Facultati:
Facultatea de Medicina Generala:
Departamente: http://umf.ro/index.php/ro/prezentare/facultati/facultatea-de-medicina/departamente.html
DEPARTAMENTE – Facultatea de Medicina
I. INVATAMANT PRECLINIC
1.Stiinte functionale
2.Stiinte morfologice
3.Stiinte complementare
II. INVATAMANT CLINIC
1.Semiologie medicala
2.Boli Infectioase, Epidemiologie,
Microbiologie, Parazitologie, Virusologie, Diabet zaharat, Endocrinologie
3.Nefrologie, Urologie, Imunologia
transplantului, Dermatologie, Alergologie
4.Patologie cardio-toracica
5.Medicina Interna (Cardiologie, Gastroenterologie,
Pneumologie, Reumatologie, Geriatrie, Hepatologie, Medicina de familie,
Medicina Muncii), Nursing
6.Neurologie, Neurochirurgie, Psihiatrie,
Psihologie medicala
7.Pediatrie
8.Radiologie, Oncologie, Hematologie
9.Recuperare medicala
10.Chirurgie generala
11.Chirurgie plastica si reconstructiva,
Chirurgie pediatrica
12.Oftalmologie, ORL
13.Obstetrica - ginecologie
14.Ortopedie, ATI
Tematica admitere - 2012 - Medicina Generala
Facultatea de Medicina
Dentara:
DEPARTAMENTE FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA
1.Departament I Medicina
Dentara
2.Departament II Medicina
Dentara
3.Departament III Medicina
Dentara
Tematica Admitere
2012 - Medicina Dentara
Facultatea de Farmacie:
DEPARTAMENTE FACULTATEA DE FARMACIE
1. Departamentul Farmacie I (ştiinţe fundamentale)
2. Departamentul Farmacie II – ştiinţe de profil (de specialitate)
Tematica admitere 2012 - Farmacie
Facultatea de Moase si Asistenti Medicali
Tematica
Admitere 2012 - FMAM
Biologie - Facultatea de Moase si Asistenti medicali - 3 ani -
specializarile: Balneofiziokinetoterapie, Tehnica dentara
Biologie - Facultatea de Moase si Asistenti medicali - 4 ani -
specializarile: Asistenta medicala generala, Moase
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu